Memoria este capacitatea creierului de a reține și a-și aminti informații, experiențe, acțiuni, abilități și obiceiuri. Este implicată în marile comportamente ale vieții omului: învățare și cunoaștere, înțelegere și rezolvarea de probleme, inteligență și creație, dar și evitarea pericolelor și supraviețuire. Ea comportă trei faze: învățarea, stocarea informației, apoi restituirea (recunoaștere și reproducere).
Înaintarea în vârstă precum și unele afecțiuni pot cauza degradarea memoriei, ceea ce duce la scăderea calității vieții. Tulburările de memorie pot apărea începând cu vârsta de 45 de ani.
Ce probleme de memorie pot apărea?
Dar există și perturbări în calitatea memoriei care pot apărea mai devreme, ca urmare a unui stil de viață dezordonat, expunerii la stres prelungit, la cantități enorme de informații (ex. rețelele de socializare și mass-media), când creierul adoptă uitarea ca și strategie de apărare în fața bombardamentului de informații la care este supus. Uitarea nu reprezintă neapărat o problemă de memorie, așa că nu trebuie să ne alarmăm îndată ce observăm că mai uităm lucruri. De cele mai multe ori, rezolvarea problemelor ce țin de stil de viață, regim de odihnă, eliminarea stresului, ori altor cauze comorbide de ordin psihic (cum ar fi depresia), duc la remedierea situației. Pe de altă parte însă, tulburările persistente de memorie reprezintă o problemă mai serioasă, care trebuie tratată cu atenție.
Din punct de vedere clinic, memoria poate fi tulburată sub două aspecte: cantitativ și calitativ. Și aici există un spectru larg de afecțiuni: amnezii, hipermnezii, hipomnezii, confabulații, demență, senilitate etc. Cauzele pot fi organice (accidente vasculare, tumori, infecții, cauze genetice), sau traumatisme cerebrale.
Hipomnezia, pe de altă parte, reprezintă o scădere ușoară a memoriei și se poate întâlni în situații precum stări de oboseală, surmenaj sau suprasolicitare. De aceea, este un dezechilibru foarte des întâlnit azi, mai ales în rândul tinerilor. Este reversibilă și încetează când înlăturăm cauzele.
Cauze și intervenție pentru tulburările de memorie
Tulburările de memorie se instalează în general din cauza îmbătrânirii creierului: sinapsele (legăturile dintre neuroni) încep să se deterioreze, făcând mai dificilă amintirea unor lucruri. Este un proces natural de îmbătrânire a creierului, care începe încă de la 20 de ani. Această deteriorare apare prin scăderea numărului de celule de la nivelul lobului frontal, care produc acetilcolina – un neurotransmițător esențial în memorie.
Există și alți factori care contribuie la accelerarea îmbătrânirii, cum ar fi diverse afecțiuni (diabet zaharat, accidente vasculare cerebrale, hipotiroidia, boala Alzheimer, tumori craniene, boala Parkinson etc.), deficitul unor vitamine, expunerea la toxine, anumite medicamente, ori excesul de alcool, alimentația deficitară, săracă în nutrienţi și bogată în grăsimi nesănătoase. Tulburările de memorie pot să se instaleze și din cauza unei moșteniri genetice (ex. demența). Cei care acuză probleme de memorie este recomandat să se adreseze medicului pentru efectuarea de analize medicale ce urmăresc să afle dacă există cauze organice. Cu cât tulburările de memorie sunt diagnosticate mai devreme, cu atât calitatea vieții pacientului va fi una mai bună.
Exerciții și metode pentru îmbunătățirea memoriei
Însă, în foarte multe cazuri, creierul este mai puțin eficient nu din cauza unor probleme organice, ci din cauze care țin de calitatea și cantitatea informației pe care o are de gestionat în zilele noastre, sau din cauza lipsei stimulării sale. De aceea, este foarte important să avem grijă atât la igiena creierului nostru, cât și la a-l menține antrenat, la fel cum ne antrenăm grupele de mușchi pentru un corp armonios. „Gimnastica” creierului este foarte importantă. Cele mai potrivite exerciții pentru memorie sunt cele care ne scot din zona de confort și ne conduc spre procesarea de informații cu care nu suntem obișnuiți (ex. învățarea unei limbi străine), dar și jocurile logice, jocurile de strategie, șah etc.
În concluzie, calitatea memoriei și, în general, performanța creierului este impactată de un cumul de factori ce țin de nutriție, psihologie, stil de viață. Sportul, un regim alimentar sănătos, hobby-urile, călătoritul, lectura, un stil de viață activ și echilibrat sunt esențiale. Este important de știut că, în funcție de viața pe care o ducem, noi accelerăm sau încetinim uzura și îmbătrânirea neuronilor. Când desfășurăm activități cu interes și pasiune, creierul secretă acetilcolină, care favorizează sinapsele și regenerarea neuronală, pe când, în condiții de stres, cortizonul atacă și distruge neuronii.
Valeria Vîrlan
Psiholog și psihoterapeut integrativ