Nu toate femeile au un ciclu menstrual regulat, adică totul să se desfășoare cu precizia unui ceas elvețian. Există și femei care au menstruația neregulată. Când afectează aceasta sănătatea și, mai ales, când e necesar să fie tratată, aflați de la dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în infertilitate.
Un ciclu menstrual normal, obișnuit, are o durată de 28 de zile, însă poate varia între 21 și 35 de zile, fără ca acest lucru să iasă din tiparul normalității și să fie considerat un aspect îngrijorător, iar o perioadă menstruală poate dura patru, până la șapte zile.
„Se consideră că există o problemă atunci când menstra apare după mai puțin de 21 de zile sau mai mult de 35, este absentă pe parcursul a trei sau mai multe cicluri menstruale, ori durează mai mult de șapte zile. Problemele menstruale pe care le poate întâmpina o femeie sunt variate, de la menstre însoțite de dureri, crampe, grețuri și vărsături, la flux menstrual diminuat sau, dimpotrivă, mai abundent decât de obicei ori sângerări între menstre, după contactul sexual sau după ce s-a instalat menopauza”, a spus dr. Andreas Vythoulkas.
La pubertate, în primele luni de la instalarea ciclului menstrual, faptul că menstrele sunt neregulate nu reprezintă o problemă medicală. Acest aspect se va rezolva de la sine, fără vreun tratament, odată cu maturizarea axului hipotalamo-hipofizo-gonadal. Însă, dacă acest aspect persistă sau dacă sângerările sunt abundente, deja se impune un control și o evaluare de specialitate.
De asemenea, mai trebuie specificat faptul că orice femeie poate avea o menstruație neregulată o dată la circa șase luni, fără ca acest lucru să aibă vreo semnificație patologică.
O menstruație catalogată ca fiind neregulată în baza simptomelor descrise mai sus poate avea o mare varietate de cauze. Pot fi incriminate dezechilibrele hormonale, stresul, exercițiile fizice prea intense, existența unei tulburări de alimentație (bulimie, anorexie), o greutate corporală anormală (malnutriție sau obezitate), creșterea sau pierderea bruscă în greutate, excesul de alcool, cafeină și carbohidrați, schimbarea metodei de contracepție, avortul spontan, o naștere recentă, alăptarea, malformații uterine, diverse afecțiuni la nivelul organelor pelvine (sindromul ovarelor polichistice, endometrioză, polipi, fibroame uterine, boală inflamatorie pelvină), anumite boli precum tuberculoza, diabetul sau afecțiuni hepatice, chimioterapia, radioterapia și apropierea menopauzei.
Cele mai frecvente forme de menstră neregulată sunt:
- Amenoreea: când ciclul menstrual nu se instalează până la vârsta de 16 ani sau când la o femeie care a avut menstre, ulterior acestea s-au oprit pentru o perioadă mai mare de trei luni, fără să fie însărcinată;
- Dismenoreea: menstrele dureroase;
- Menoragia: menstrele abundente;
- Oligomenoreea: când menstra apare la mai mult de 35 zile (mai puțin de zece cicluri menstruale pe an);
Polimenoreea: menstre care apar la mai puțin de 21 de zile (mai mult de 12 cicluri menstruale pe an);
Metroragia: sângerare vaginală neregulată, redusă cantitativ sau care apare între menstre.
Afectarea calității vieții și a fertilității
Consecințele unei menstruații neregulate se răsfrâng asupra calității vieții femeii. Pentru că efectele pot îmbrăca diverse forme, și toate neplăcute. „Vorbim despre dureri pelvine și arsuri la urinare, despre febră și dureri în regiunea lombară, despre mișcări intestinale dureroase și contacte sexuale dureroase, despre secreție vaginală neobișnuită și simptome de menopauză (dureri de cap, bufeuri, palpitații, tulburări de somn, de memorie și de dispoziție.
Oricât de neplăcute sunt fiecare dintre ele și toate la un loc, cea mai gravă consecință a menstruației neregulate este infertilitatea”, a spus medicul ginecolog.
Un studiu al oamenilor de știință americani arată că femeile care au cicluri menstruale mai scurte de 21 de zile sau mai lungi de 35 de zile au cea mai mare probabilitate de a nu ovula în timpul acestora. În plus, tot conform studiilor – de data aceasta efectuate de specialiști olandezi -, femeile care au menstruație neregulată sunt cu 28% mai predispuse să sufere afectări cardiace.
Un tratament bun începe cu un diagnostic corect
Primul pas în tratamentul acestei tulburări îl reprezintă corecta diagnosticare a cauzei menstruațiilor neregulate. Medicului îi va fi de ajutor să i se prezinte o evidență exactă a menstrelor pe parcursul mai multor luni, când încep și când se termină, inclusiv informații cu privire la flux și la prezența cheagurilor, crampelor și durerilor, dar și a posibilelor sângerări între menstre. Asta înseamnă că ar fi bine să vă notați în calendar sau să vă țineți un jurnal cu aceste informații. Examenului fizic i se vor adăuga analize de sânge (pentru a exclude anemia sau alte condiții medicale), un test Papanicolau, culturi vaginale (pentru a căuta posibile infecții), o ecografie (în vederea depistării fibroamelor, polipilor sau chisturilor ovariene), eventual o biopsie endometrială sau o laparoscopie. În funcție de cauzele identificate, medicul va stabili conduita terapeutică individualizată.
Articol realizat de Alexandra Mănăilă
Jurnalist specializat în domeniul medical
Credit foto: © Lesia Sementsova –123RF.COM