Demo WordPress site

Boala ficatului gras, steatoza hepatică, steatohepatită: Ce este? Care sunt factorii de risc? Ce regim alimentar este necesar?

Ficatul este „uzina chimică a organismului”. În ficat se sintetizează, din substanţe simple proteine complexe și alte substanţe proprii organismului uman și tot în ficat se degradează unele substanţe, inclusiv cele toxice, ingerate accidental sau rezultate din procesul metabolic al organismului.

Unul din rolurile sale este de a fabrica grăsimile proprii organismului uman din substanţele nutritive absorbite din intestin: resturi de grăsimi animale sau vegetale, din glucoza rezultată din digestia dulciurilor și făinoaselor, din alcoolul consumat sub formă de băuturi alcoolice de orice fel. Grăsimile sintetizate staţionează un timp în celulele hepatice (ale ficatului) și, apoi, sunt eliberate în sânge și transportate, pentru a fi depozitate în ţesutul grăsos de sub piele sau din alte locuri unde acestea se depun. De acolo, grăsimile, care reprezintă un depozit concentrat de energie, se pot mobiliza, când nu există suficientă glucoză pentru a produce energie (persoana nu a mâncat de mai mult timp sau în timpul efortului fizic) pentru că glucoza este substanţa preferată de organism pentru producerea de energie. Transformarea grăsimilor în substanţe rapid producătoare de energie are loc tot în ficat, iar transportul de la ţesutul adipos spre ficat se realizează prin intermediul grăsimilor din sânge. După cum se vede, ficatul are un rol determinant, atât în producerea grăsimilor, cât și în degradarea acestora.

Cauze ale apariției bolii ficatului gras

În procesul metabolic, dacă substanţele producătoare de grăsimi sunt în exces, ficatul va fi încărcat cu o cantitate crescută de grăsimi pe care este nevoit să le proceseze, lucru care duce la umflarea celulelor hepatice și chiar la ruperea și moartea lor. În aceste condiţii, se poate vorbi de o afecţiune a ficatului numită boala ficatului gras sau steatoza hepatică.

În cele mai multe cazuri, steatoza hepatică este cauzată de consumul mare de băuturi alcoolice, adică mai mult de 2 doze de băutură zilnic (o doză însemnând 500 ml de bere, un pahar mare cu vin sau 50 g băutură distilată). Alcoolul se transformă în grăsime, în ficat și, în același timp, împiedică ficatul să elibereze grăsimea din celulele sale, mai ales în cazul în care consumul de băuturi alcoolice este zilnic sau foarte frecvent.

Dacă steatoza hepatică apare la persoane ce nu consumă mult alcool, se vorbește de steatoza hepatică nonalcoolică, întâlnită la persoanele obeze, la diabetici sau la unele persoane care au un defect, probabil genetic în metabolizarea normală a grăsimilor. De obicei, steatoza hepatică se asociază cu creșterea grăsimilor (colesterolul și trigliceridele, deopotrivă) în sângele care este calea de transport a grăsimilor de la ficat la ţesuturi și invers.

Steatoza hepatică severă poate duce la ciroză hepatică

Indiferent de cauză, steatoza hepatică severă, poate duce la ciroză hepatică, afecţiune hepatică gravă, care se produce prin înlocuirea celulelor hepatice, nobile, distruse de acumularea de grăsimi în interiorul lor, cu celule ale ţesutului fibros, cicatricial, ţesut ce nu poate îndeplini funcţiile ficatului. Evoluţia către ciroză este mai frecventă în steatoza alcoolică, faţă de cea non-alcoolică, și 15% din persoanele afectate de steatoză pot ajunge în stadiul de ciroză, dacă nu se iau măsuri corespunzătoare.

De obicei, steatoza hepatică nu provoacă simptome. Persoanele afectate nu sunt conștiente de prezenţa bolii. Cel mult, poate apărea o senzație de greutate în dreptul ficatului (în partea dreaptă superioară a abdomenului, sub coaste). Persoanele cu steatoză „îşi simt ficatul”, care este mărit ca volum și greutate.

Dacă steatoza este ușoară, analizele pentru ficat sunt nemodificate. Diagnosticul se pune prin palparea ficatului de către medic, care îl găsește mărit, și prin examenul ecografic, care arată mărirea și încărcarea grasă a ficatului (ficat hiperecogen).

Dacă procesul de steatoză este mai sever, apare o creștere a transaminazelor: AST și ALT (TGO și TGP), semnificând citoliză hepatică, adică distrucţie a unor celule hepatice. Cu cât valorile transaminazelor sunt mai mari, cu atât distrucţia celulară este mai mare. Vorbim, în acest caz, de steatohepatită, adică o boală caracterizată prin distrucţie celulară și inflamaţie a ficatului, produse de încărcarea grasă a lui. În acest stadiu, pot apărea simptome, ca senzaţia de oboseală persistentă, greaţă, dureri mai mari în dreptul ficatului și semne clinice precum icterul (coloraţia galbenă a ochilor și urină intens colorată). Steatohepatita este o boală care anunţă ciroza și, de aceea, trebuie tratată cu toată seriozitatea pentru oprirea evoluţiei sale spre ciroza care reprezintă o modificare ireversibilă a structurii și funcţiei hepatice.

De unde știu că am dobândit steatoză hepatică sau steatohepatită?

Dacă aveţi dureri în dreptul ficatului, în special la efort, sau icter, sau dacă analizele de ficat (transaminazele) v-au ieșit crescute, solicitaţi consult medical. Medicul dvs. vă va efectua și alte analize necesare stabilirii diagnosticului și diferenţierii de alte boli ale ficatului, cum ar fi hepatitele cronice virale B sau C, care pot fi responsabile de modificări sau se pot asocia cu steatoza hepatică. Dacă sunteţi obez, diabetic sau dacă beţi frecvent băuturi alcoolice, efectuaţi periodic analize (ALT, eventual și AST) pentru depistarea afectării hepatice.

Ce trebuie să fac pentru a preveni steatoza hepatică? Care sunt factorii de risc?

Dacă aveţi tendinţa la îngrășare, evitaţi alimentele bogate în calorii (grăsimile, dulciurile, făinoasele) și, obligatoriu, băuturile alcoolice, creșteţi nivelul activităţii fizice zilnice (cel puţin 30 min pe zi). Dacă obișnuiţi să consumaţi băuturi alcoolice, amintiţi-vă că băutura, mai ales consumată zilnic sau aproape zilnic, chiar în cantităţi moderate, poate duce la ciroză hepatică. Asta se întâmplă mai ales la cei care au rude de sânge ce au sau au avut ciroză alcoolică (există o predispoziţie genetică în această direcţie).

Slăbiţi pentru a ajunge cât mai aproape de greutatea ideală. Mâncaţi de cel puţin 3 ori pe zi, de preferinţă chiar de 5 ori pe zi, în cantităţi mici, pentru a nu ajunge la senzaţia de saţietate și, în același timp, a preveni și foamea intensă. Fructele și legumele satură fără a aduce un aport energetic ridicat și conţin vitaminele necesare organismului. De aceea, consumaţi la fiecare masă fructe și legume, dar nu evitaţi proteinele, mai ales cele de natură animală (carne slabă, lactate sărace în grăsime, ouă), care sunt necesare pentru regenerarea ficatului. Ficatul are o mare capacitate regenerativă, celulele distruse sunt înlocuite cu altele tinere, cu condiţia ca în organism să fie prezente toate substanțele necesare și substanţele toxice să fie în concentraţie minimă.

Nu există alimente interzise, cu excepţia băuturilor alcoolice și unele medicamente care sunt toxice pentru ficat. Evitaţi orice medicamente care nu sunt prescrise de medic, inclusiv așanumitele suplimente nutritive, care pot fi, și ele, toxice pentru ficat, deși această toxicitate nu este anunţată pe etichetă (suplimentele alimentare nu sunt studiate de producători din punctul de vedere al toxicităţii hepatice).

Masa de dimineaţă poate fi mai consistentă pentru că activitatea diurnă va consuma caloriile ingerate. Masa de seară trebuie să fie, însă, foarte săracă în calorii, pentru că, în timpul nopţii, consumul de energie este minim, și excesul de calorii ingerate se va depune sub formă de grăsime, în ficat și în ţesutul adipos, de unde se mobilizează cu dificultate.

Medicamentele hepatoprotectoare nu au efect dacă se continuă consumul de băuturi alcoolice și dacă nu reveniţi spre greutatea normală, așa că nu vă bazaţi pe ele pentru prevenirea bolii.

Ce trebuie să fac dacă s-a stabilit diagnosticul de steatoză hepatică?

Dacă vi s-a depistat steatoză hepatică sau steatohepatită, urmaţi cu stricteţe sfaturile medicului privind dieta, efortul fizic și eventualele medicamente recomandate și prezentaţi-vă la controale periodice pentru a constata îmbunătăţirea stării sau a surprinde o eventuală evoluţie nefavorabilă a bolii. Schimbaţi-vă modul de viaţă, adoptând măsurile necesare vindecării bolii. Nu uitaţi că, probabil, aveţi o sensibilitate particulară a ficatului, care nu va dispărea și, chiar dacă analizele s-au normalizat, boala poate reveni dacă reluaţi obiceiurile proaste privind băutura, alimentaţia și activitatea fizică.

În cât timp să mă aștept ca boala să se vindece?

Încărcarea grasă a ficatului se poate rezolva în decurs de 6 luni de dietă și tratament și, de aceea, controlul medical va fi recomandat la intervale de cel mult 6 luni. Boala nu se vindecă, însă, definitiv și trebuie să păstraţi dieta întreaga viaţă, pentru a preîntâmpina reapariţia steatozei și evoluţia ei spre ciroză hepatică. Persistenţa unor valori ușor crescute ale transaminazelor în ciuda regimului corect menţinut, poate fi întâlnită uneori și nu este totdeauna un semn de progresiune al bolii.

Dr. Ioan-Mihai Greceanu

Medic primar medicină internă și gastroenterologie, doctor în medicină

Articole asemănătoare

Prediabetul este reversibil? Cum?

Mihai Mija

Tulburările de memorie

Mihai Mija

Osteoporoza, o boală subdiagnosticată la bărbați

Mihai Mija