Sforăitul nu este un obicei vicios şi nici nu depinde de voinţă, ci are cauze biologice. Blocarea temporară a căilor respiratorii superioare împiedică mişcarea aerului, astfel sforăitul apare ca un fenomen complementar respiraţiei nazale incomodate.
De ce sforăim?
În condiţii normale, stând culcat pe spate, partea inferioară a vălului palatin atârnă între peretele posterior al gâtului şi baza limbii. Cu gura închisă, aerul expirat circulă din spatele vălului palatin spre nas, dar când gura este deschisă, o parte din cantitatea de aer năvăleşte în cavitatea bucală, iar palatul moale începe să vibreze. Aerul care iese din plămâni determină vibrarea corzilor vocale și transformă căile respiratorii superioare și inferioare în niște cutii rezonatoare: cavitatea faringiană, nazală şi bucală alcătuiesc rezonatorul superior, iar bronhiile şi plămânii formează rezonatorul inferior.
Sforăitul creşte riscul îmbolnăvirilor cardiovasculare
Sforăitul este deranjant nu doar din cauza zgomotului pe care îl produce, dar și din cauza faptului că, în formele sale avansate, reduce nivelul de oxigen în sânge, prevenind astfel trezirea. În această stare, muşchii gurii se destind şi blochează circulaţia aerului. Odată ce creierul sesizează lipsa de oxigen, creşte nivelul de adrenalină în sânge, ceea ce duce la creșterea tensiunii arteriale și a frecvenţei cardiace. În acest moment, persoana care sforăie se trezeşte pentru o clipă, inspirând aerul cu un sforăit puternic, apoi respiră normal până ce adoarme din nou.
Este bine de ştiut că fenomenul descris mai sus se poate repeta chiar şi de douăzeci de ori într-o singură noapte, ducând la scăderea oxigenării organismului şi a creierului, creşterea riscului îmbolnăvirilor cardiovasculare — hipertensiune arterială, infarct miocardic, hemoragie cerebrală. Și să nu uităm desigur, că multe accidente de circulaţie sunt consecinţa unui somn prost sau insuficient din timpul nopţii.
Sforăitul reprezintă deci o povară, care poate afecta munca de zi cu zi, capacitatea de concentrare şi randamentul persoanei care sforăie, dar şi al celor deranjaţi de acest fenomen. Mai mult decât atât, conform unor cercetări recente, sforăitul provoacă chiar şi modificări psihologice, contribuind la apariţia depresiei şi la reducerea apetitului sexual.
Sfaturi practice și remedii pentru combaterea sforăitului
- Nu dormiţi pe spate, ci numai pe o parte, cu capul uşor mai ridicat.
- Evitaţi consumul de alcool înainte de culcare şi nu apelaţi la somnifere. Nici administrarea la ore târzii a antihistaminicelor nu este indicată, deoarece usucă nasul şi gâtul.
- Evitaţi obezitatea, pentru că grăsimea abdominală îngreunează considerabil respiraţia.
- Renunţaţi la fumat, deoarece acesta irită mucoasa respiratorie și stimulează formarea mucusului.
- Adresaţi-vă medicului pentru a identifica eventualele afecţiuni care pot favoriza sforăitul.
Dr. Nyulas Kinga
Gedeon Richter România
Credit foto: © Andriy Popov-123RF.COM