În urmă cu două decenii, când dr. Mihaela Sebeni a început să facă mamografii, în București existau 3 mamografe și se făceau în jur de 50 de mamografii pe zi. Astăzi în Capitala României sunt în jur de 20 de mamografe, câteva de ultimă generație și se fac peste 50 de mamografii pe zi doar în cele 2 clinici în care lucrează dr. Sebeni. Mamografia este o investigație a sânilor cu ajutorul căreia se poate depista precoce cancerul de sân. Mamografia poate salva vieți, dar nu este singura investigație care furnizează informații legate de sănătatea sânilor. Mai multe detalii despre mamografie, ecografie mamară și sfaturi despre îngrijirea sânilor ne oferă dr. Mihaela Sebeni, medic radiolog, senolog.
La ce vârstă se recomandă efectuarea primelor controale medicale ale sânilor și la ce specialiști?
Controlul clinic al sânilor (palparea) poate fi făcut încă din adolescență de către medicii clinicieni (medic de familie, ginecolog, endocrinolog). După 20 de ani se pot face ecografii mamare anual la medici cu competență în senologie imagistică (radiologi, ginecologi). După 40 ani, investigația de primă intenție este mamografia, efectuată de medicul radiolog.
Când se recomandă ecografia mamară și care sunt avantajele acestei metode?
Ecografia este o investigație fără contraindicații și se poate face la orice vârstă și în timpul oricărei condiții fiziologice a femeii (sarcină, alăptare). Nu prezintă riscuri, este ușor de suportat de către pacientă, iar rezultatul este rapid. Este indicată ca investigație de primă intenție la femeile sub 40 de ani și vine în completarea mamografiei, dacă este necesar la cele peste 40 ani.
Dar mamografia?
Mamografia este de două feluri în funcție de tipul de pacientă căreia i se adresează: de screening, adică de depistare, care se adresează tuturor femeilor peste 40 de ani, și de diagnostic, adică femeilor care prezintă o afecțiune clinică a sânilor, care se poate face la orice vârstă, dacă aduce informații utile diagnosticului.
Când se recomandă rezonanța magnetică nucleară (RMN) și care sunt avantajele acestei metode?
RMN-ul este o investigație de înaltă performanță și se folosește după ce celelalte metode imagistice s-au epuizat, la persoane tinere cu risc crescut de cancer, la persoane diagnosticate cu cancer pentru a se vedea extinderea tumorii. Care sunt dezavantajele ecografiei, mamografiei, RMN-ului? Fiecare metodă are dezavantaje. Ecografia nu depistează microcalcificările care sunt un semn important în diagnosticul carcinomului in situ, este nesigură în investigarea sânilor de mari dimensiuni, este dependentă de operator (are grad de subiectivism mare). Mamografia este ușor neplăcută din cauza compresiei mamare, este mai puțin sensibilă la sânii denși, nu se poate efectua la femei gravide din cauza radiațiilor X. RMN-ul nu poate fi folosit la persoane claustrofobe sau alergice la substanța de contrast, la femei gravide în primul trimestru de sarcină.
Când se recomandă începerea screeningului în depistarea cancerului mamar și cu ce frecvență?
Când vorbim de screening ne referim strict la mamografie. Ecografia nu este considerată o metodă de depistare, ci o metodă de diagnostic. Screeningul începe în principiu după 40 de ani. Spun „în principiu” pentru că ține de politicile sanitare ale diferitelor țări. În America, se face anual după 40 de ani. În Anglia, la 3 ani după 50 de ani. În România, nu există un program național de screening pentru depistarea cancerului de sân. Așa că eu și alți colegi ai mei încercăm să adaptăm investigațiile de depistare în funcție de pacient, de antecedentele acestuia, de structura sânului. Dar în mod cert este bine să se înceapă efectuarea sistematică a mamografiilor după 40 de ani la intervale rezonabile de cel mult 2 ani.
Cancerul de sân poate debuta cu 6–10 ani înainte de a putea fi detectat mamografic. Cum poate fi detectat precoce?
RMN-ul este metoda cu cea mai mare sensibilitate în depistarea formelor incipiente, dar nici el nu poate depista cancerul de sân cu 6 ani înainte de apariție. Totuși, cancerul trebuie să existe fizic ca să putem vorbi despre el.
Cancerul mamar este cea mai de temut boală a sânilor. Cum poate fi prevenit?
Dacă vorbim de cancerul invaziv, adică forma agresivă a cancerului, acesta poate fi prevenit prin depistarea lui in stadiu de stare precanceroasă sau carcinom in situ. Și aici metodele imagistice sunt infailibile. Despre scăderea riscului personal de apariție a cancerului este o întreagă literatură care merge de la stilul de viață (dietă, alcool, fumat, exerciții fizice) până la operațiile de extirpare a sânilor la persoanele cu risc crescut – vezi Angelina Jolie.
Bărbaţii pot face cancer de sân. În cazul lor ce li se recomandă: mamografie sau ecografie?
Da, și bărbații fac cancer de sân câteodată. Sunt indicate ambele metode, cel mai corect folosite complementar.
Cancerul mamar este mai răspândit la sânul stâng decât la cel drept. Sânul stâng are în proporție de 5–10% mai multe riscuri de a dezvolta cancer decât sânul drept. Care ar fi explicația?
Nu există o explicație științifică, este doar o constatare statistică. Cele mai multe cazuri de cancer se dezvoltă la nivelul sânului stâng, tot așa cum cele mai multe limfoame mamare se dezvoltă la nivelul sânului drept.
În ce măsură absența nașterilor sau o naștere târzie cresc riscul de tumoră mamară?
Absența nașterii și alăptării, prima sarcină după 35 de ani, pubertatea precoce, menopauza târzie, sunt factori de risc relativi în apariția cancerului de sân care se adaugă riscului atribuit. Adică există un risc al tuturor femeilor de a dezvolta cancer mamar. La acest risc general se adaugă factorii de risc individuali. În acest sens, o femeie care nu a născut are un risc relativ mai mare ca o femeie care a născut începând cu vârsta de 20 de ani.
Pacientele care au cazuri de cancer mamar în familie la ce trebuie să fie atente?
Pacientele care au cazuri de cancer de sân, ovar, colon în familie (rude gr. 1 și 2) trebuie să fie mai atente decât celelalte la ritmul în care își fac investigațiile de depistare și la vârsta de începere a acestora. Dacă rudele cu cancer de sân sau în sfera genitală au fost diagnosticate cu aceste afecțiuni în premenopauză, screeningul cancerului de sân trebuie să înceapă cu cel puțin 5 ani înainte față de restul populației feminine sau cu 5 ani înaintea vârstei de depistare a cancerului. De exemplu, dacă sora unei paciente a făcut cancer de sân la 32 de ani, pacienta trebuie să înceapă depistarea la 27 de ani și aici RMN-ul este metoda de elecție.
Autoexaminarea sânilor este o metodă desuetă de depistare a nodulilor la sâni? O recomandați?
Nu este în nici un caz desuetă, ci ține de grija fiecăreia dintre noi pentru sănătate. O consider obligatorie pentru toate femeile, în condițiile în care 80% dintre pacientele noastre care se prezintă cu noduli la sâni și i-au descoperit singure.
Riscul de cancer de sân crește odată cu vârsta. Cum ar trebui să se protejeze în plus doamnele odată cu trecerea anilor?
Se spune că dacă am trăi până la 100 de ani, toate am face cancer la sân. Pentru doamnele în vârstă, ca și pentru cele tinere sunt aceleași metode de prevenție. Excepție o fac tratamentele de subtituție hormonală în menopauză care sunt un factori de risc important în apariția cancerului de sân la persoane de vârsta a treia.
Implanturile mamare sunt o modă. În ce măsură pot afecta sănătatea sânilor?
Există multe teorii și studii cu privire la legătura între implanturile mamare și cancerul de sân. Eu personal, nu am constatat vreun efect nociv al implantului asupra sânului, mai ales că majoritatea acestora sunt puse în spatele mușchiului pectoral, deci nu au contact cu glanda mamară. E drept că abia acum în România este o explozie de operații de augmentare mamară. Dar medicii plasticieni sunt foarte prudenți și nu efectuează aceste operații decât după investigații prealabile care să certifice starea de sănătate a sânului.
Purtarea sutienelor cauzează sau nu cancer de sân?
Statistic se constată o creștere a riscului de apariție a cancerului de sân la persoanele care poartă sutien toată ziua, mai ales cel cu armături metalice.
Se lasă sânii în urma alăptarii, este acesta un motiv pentru a refuza copilului alăptarea la sân?
Se lasă sânii și fără alăptare. Totul depinde de „materialul clientului”. Însă în nici un caz nu se refuză alăptarea la sân din considerente estetice.
Ca o curiozitate, care sunt diferențele între românce și franțuzoaice în ceea ce privește grija pentru sănătatea sânilor?
Spre deosebire de românce, franțuzoaicele beneficiază de politici sanitare coerente pentru depistarea și tratarea cancerului de sân și acest lucru este important. Româncele au informații, dar de multe ori acestea sunt folclorice și atunci fac și ele cum pot sau cum își permit din punct de vedere financiar. Gândiți-vă că toate campaniile media în sprijinul screeningului mamografic au fost făcute de entități private. În timp ce franțuzoaicele beneficiază de screening mamografic la 2 ani (pentru toate femeile cu vârsta de peste 40 de ani), de accesibilitate crescută la investigații de înaltă performanță. Până acum doi ani, Casa Națională de Asigurări de Sănătate scosese RMN-ul mamar din lista investigațiilor decontabile fără nici o explicație doar pentru că sunt protocoale de investigații suplimentare și terapeutice stricte. În Franța dacă există un nodul suspect următorul pas obligatoriu este puncția-biopsie și rezultatul histopatologic. La noi, puncția se negociază cu pacienta care a auzit că nu e bine să „scurmi nodulul că se împrăștie”.
Interviu realizat de Alexandra Mănăilă
Jurnalist specializat în domeniul medical